Browse By

Poesie di Fernando Faleo

0 like [ssba]

Recorde di’ scole  elemendare 

Quante parémme  belle quanne éreme crijature ,

tutte allinijate sop’ è  scale du’ pertone

da’ scole “Nicola Parise”, 

ckù senalicchije nere, ckù cullette janche

e ckù fiucchette blù, tutte sterete a’ lucide

ckù firre a caravune. 

I mamme nostre, nonostante stesse a’ miserie inde ‘a case,

facévene a gare a chi purtave a scole ‘u fighije

che aveva parì ‘nù puparille, ckì capille ckà banane,

 ckì cavezétte azzeccàte ‘e gammecélle secche, secche,

e ckì scarpe scuppate ‘a ponde, passate ckù diavolone; 

‘U prime jurne de scole, che paure!!

Pe’ tutte nuje segnefechéve nen  stà chiù tutte ‘u jurne

mizze a trade ‘a juckà ‘a mazze e busticke,

a fuje e lucculà spensarate;

mò avemmo stà ferme e cumboste ind’o banche,

cki pide sope ‘a pedane e cku cule sope ‘a tavelelle; 

avemmo stà attinde quante avemmo scrive ck’ l’asticciule

‘a bagnà poche ‘u pennine ind’ o’ calamaije,

pe’ nen fa cadè a’ goccie sope ‘o quaderne

e assaprà a’ bacchette du’ maijestre sope e’ mane..

Quanne ascémme  do’  portone principale,

i crocchije  di’ wagliune s’alluntanàvene e se’ peghijàvene

a cartellète ’n’gape, accumenzànne de’ chiù peccenunne,

e parteve a’ battaglie che cuntenuave fine a’ sotte e’ case nostre. 

Quante ce arretrammo tutte sudate, ck’ù cullette tutte sturte

e ck’ù fiocche appise,vulavane i taccarate de mammà

pecchè vedeve u’ puparille suje trasformate n’dà nu’ bandite Giuliane. 

Però u’ jurne dope tutt’ ere fenute, eréme tutte cumbagne chi’ù  de prime.

Quest’ere’a vite nostre, tanta semplicità!!

Avastàve , pe’ chi teneve a’ tessere de famiglia numerose, ascènne

abbàsce a’ refezione e magnà ‘nà ciotole de minestrone ck’ì munuzzagghie

e  ‘nu pizze de furmaggine americane, rusce e puzzulente, pe sentirci sazzije e cundente. 

 Inde ‘o retratte  vede a  Fuianille, che ere ‘u chiù vasce e sicche di tutte quanda a classe

ma tenéve ‘nù squarde  sémbe vispe (nonostante a fame) e ere u’ chiù sembatiche . 

‘U chiù belle di tutte quande ere Serano Francuccie, ’nù biondine ck’ l’ucchie celeste

  che  ancore mò, nonostante l’età , te  face ancore pazzia..

Inde a tutte  i  fotografie recorde ce stece ‘nù guaglione, che nen  me vene u’ nome,

che ha purtate nu’ pare de stuale, sembe i stesse pe’ tutte e cinghe i classe elementare.

E a quinte, quante i cavezungille eréne oramaije troppe curte

e se vedevene  i pile ‘mpacce ‘e gamme, specialmente quelle di ripetende ,

ce  mettémme i cavezune di’ padre nustre , oramaie cumzumate a’ chieche  de sotte

 e i denucchje ,che se taghiavene “ a zuave” pe’ assemmighià già giuvenuttille. 

Quille  wuagluine, oramaje, so’ tutte umene cki capille janche, che se so fatte strade!

Chi eje n’artigiane affermate, chi nu’ brave ragiunire e finanche nu’ primarie ospedaliere;

hanne pensate a’ fategà con onestà o a’ studià all’università , con tanta forza di volontà,

sténne pe’ parecchie anne lundane da’ famiglie e nen pensanne a’ droghe e discoteche,

 ma e sacrificie de mamma e papà. 

Putime esse urgugliuse d’ave’ fatte risorge Foggia nostra bombardate

e contribuito al “Miracolo economico”degli anni ’60. 

Perciò figghije e nepute pigghijete esembie da chi mò tene i spalle che

s’accumménzene a chiecà sott’o pese de’ l’anne,

e affruntate a’ vite sembe ck’ endusiasme, senza jè alla ricerca “ di paradisi artificiali

e cose fatue” senza juchà sembe da’ sule ckà plaj station,

ma turnanne ckù pensire e recorde d’ù passate e cercanne i vicchije cumbàgne de scole

pe’ putè arrecurdà a chjù belle età.